11.06.2003
Relatiile economice romāno-ruse
Cristian Stefanescu
Limba engleza a fost lingua franca pentru relatiile comerciale ruso-romane inca de la inceputurile secolului trecut. Aceasta constatare apartine presedintelui roman Ion Iliescu, domnia sa privind fascinat la cadoul pe care industriasul Arkadi Volski, seful patronatului din Rusia, i l-a oferit: originalul contractului prin care, in 1903, se infiinta prima societate mixta romano-rusa. Documentul a fost redactat, cum observa Iliescu, in limba engleza. Omul de afaceri moscovit s-a aflat la Bucuresti, conform versiunii oficiale, in fruntea unei delegatii care prospecteaza piata romaneasca, intr-un pas economic anticipind apropiata semnare, de catre presedintii Ion Iliescu si Vladimir Putin, a Tratatului bilateral de baza.
Rusia ramine un paradox pentru Romania. Potentialul economic bilateral este imens. In schimb, temerile istorice persista iar ideea unei apropieri de Rusia inhiba oamenii romani de afaceri. Atit de fierbinte este amintirea prelungitei vasalitati fata de Kremlin incit orice proiect de afacere cu fostul Imperiu trimite cu gindul la oculte relatii preexistente intre eventualii artizani ai unui program de dezvoltare a parteneriatului bilateral. Ce inseamna aceasta? Ca orice antreprenor care intentioneaza sa se lanseze intr-un proiect economic alaturi de un om de afaceri din Rusia este, fara discernamint, uneori, catalogat ca fiind aservit vechilor metehne bolsevice - pentru a nu spune ca este banuit, chiar, ca si-ar trage potentialul investitional din fosta Securitate, aripa pro-sovietica.
Momentul politic in care se afla cele doua state este, insa, unul favorabil regindirii raporturilor bilaterale, chiar daca unii istorici continua sa priveasca Tratatul de baza ce va fi semnat, la Moscova, la inceputul lunii viitoare, drept un esec diplomatic al Bucurestilor. Romania beneficiaza de gratiile Americii, o America despre care se poate spune ca ar accepta o serie de compromisuri pentru a convinge Rusia sa-si tina resursele departe de Europa Occidentala.
Istoria comuna a celor doua tari include si lumini si umbre. Dar cui nu i-a fost dificil sa construiasca un parteneriat, dupa secole de framintari pe batrinul continent?
Se impune, desigur, vigilenta. Experienta altor state ex-comuniste demonstreaza ca, alaturi de capitalul rusesc, in Europa Centrala si de Rasarit au patruns stelele cazute de pe umerii reconditionatului KGB. Oaspetele de ieri al Romaniei, Arkadi Volski, poate fi un exemplu. Personaj controversat, lider intr-un mediu de afaceri la rindul sau plin de controverse, Volski si-a trimis, recent, la Bucuresti, un apropiat, devenit presedinte al Bancii Unirea, fosta Banca Populara. Despre care, desigur, pentru a mentine strocul, putem spune ca este o institutie financiara in jurul careia planeaza numeroase controverse.
